Cuvantul Renastere inseamna „renastere”. In urma Evului Intunecat si Mediu si a tulburarilor si stagnarii lor asociate, ca sa nu mai vorbim de Moartea Neagra, Europa a cunoscut un fel de renastere cu o redescoperire a matematicii, filosofiei, astrologiei, astronomiei, stiintei si literaturii, iar arta a fost martora unei mari renasteri in 200 de ani, adica de la 1400 la 1600.
In timp ce multe caracteristici principale ale artei renascentiste au influentat lumea moderna, aceasta faza a condus la o gandire spirituala in care oamenii au inceput sa exploreze filosofia umanismului.
Odata cu aparitia tiparului, cunostintele au fost pentru prima data in peste 1000 de ani accesibile oamenilor din afara clerului, nobililor, aristocratilor si regalilor.
Renasterea a adus mai multe schimbari. Si acestea sunt schimbari care inca influenteaza lumea moderna, chiar si pana in prezent. Insa, printre efectele sale, se afla faptul ca, la acea vreme, a introdus lumea intr-o faza de gandire spirituala intensificata. O faza in care oamenii au inceput sa exploreze filosofia umanismului.
O atentie deosebita a fost acordata epocilor clasice din Grecia si Roma, care pana la Renastere au reprezentat apogeul realizarilor umane.
Arta Renasterii – O perioada de renastere si creativitate
O pasiune reinnoita pentru invatare si pentru realizarile umane a dus la influenta tuturor acestor noi studii in formarea artei mai mari.
Renasterea a fost o perioada de invatare si curiozitate mai mari, care a determinat multi studenti si artisti sa dezvolte si sa se angajeze in noi forme de arta.
Renasterea a adus mai multe schimbari. Si acestea sunt schimbari care inca influenteaza lumea moderna, chiar si pana in prezent. Insa, printre efectele sale, se afla faptul ca, la acea vreme, a introdus lumea intr-o faza de gandire spirituala intensificata. O faza in care oamenii au inceput sa exploreze filosofia umanismului.
Florenta, Italia a fost locul de nastere al Renasterii si acesta este motivul pentru care multe discipline s-au concentrat in principal pe Italia.
Puterea umanistilor in perioada Renasterii a dominat si astfel biserica a cautat sa devina „patron” al proiectelor artistilor.
Afacerile creative care implica biserica si artistii au luat nastere din cauza educatiei superioare sponsorizate de biserica si a comerciantilor bogati care cheltuiau sume uriase de bani pe tablouri.
Arta Renasterii a jucat un rol esential in schimbarea pe care a experimentat-o lumea. Mai jos sunt cinci dintre caracteristicile artei renascentiste care au avut o influenta majora asupra lumii.
Top 5 caracteristici ale artei renascentiste care au schimbat lumea
1. O disponibilitate pozitiva de a invata si de a explora
Aparitia tehnologiei si noile descoperiri i-au determinat pe artisti si cursanti sa caute mai mult.
In timp ce lumea occidentala a vazut descoperiri si inovatii simultane, artistii din Italia au devenit din ce in ce mai curiosi sa exploreze lumea si toate aspectele posibile ale naturii.
Descoperirile din Europa au inclus noi rute maritime, continente si colonii, impreuna cu noi inovatii in arhitectura, sculptura si pictura. Ei credeau ca renasterea antichitatii clasice ar putea duce la o miza mult demna si standardizata in acea epoca.
2. Credinta in nobilimea omului- Umanismul
Inainte de Renastere a fost Umanismul Renasterii, care a contribuit enorm la ascensiunea Renasterii.
Retineti ca umanismul Renasterii nu este acelasi lucru cu umanismul.
Umanismul a fost o ramura majora si caracteristica perioadei Renasterii. In timp ce Umanismul Renasterii a fost o miscare intelectuala care a inceput in secolul al XIII-lea. Idealul major al filosofiei a fost legat de studiul textelor clasice si de modificarea acestor gandiri clasice de catre altele mai contemporane. Ca si in secolul al XV-lea, umanismul renascentist devenise forma dominanta de educatie. A fost atat de popular incat a fost impartit intr-o serie de sub-dezvoltari. Francesco Petrarch (1304-1374) este considerat parintele umanismului italian, contributia sa la filozofie a fost destul de uriasa.
Umanismul Renasterii a fost foarte esential pentru domnia Renasterii. A fost popular si predominant in timpul perioadei. Aceasta a fost in masura in care biserica a trebuit sa o sustina si chiar sa o „patroneze”.
Umanistii au impartasit credinta ca Dumnezeu a creat oameni cu atat de multe potentiale si abilitati si, pentru a obtine tot ce este mai bun din ele, trebuie sa se demneasca si sa se respecte in mod corect. Asa ca au simtit ca au responsabilitatea de a actiona conform acestei credinte si de a profita la maximum de ea.
Prin umanism, Arta s-a bucurat mai ales de sprijinul bisericii. Biserica a inceput sa finanteze si sa sponsorizeze proiecte creative si educatie. Si cu rata mare de patronaj din partea regalilor bogati, a existat intotdeauna o piata pregatita pentru picturile care au fost realizate.
Intelectualii, artizanii si oamenii de rand au ajuns la concluzia ca Biserica nu a fost niciodata o sursa responsabila pentru comportamentul si credintele lor fata de Dumnezeu si semeni si ca ei insisi sunt responsabili pentru actiuni.
S-a clarificat viziunea paralela dintre religie si umanism si s-a gandit la stima legata de importanta de sine. Magnifica Procesiune a Magilor, portretizata de Gozzoli impreuna cu companiile, cauta mai degraba o fata mai regala decat una religioasa.
3. Descoperirea si stapanirea perspectivei liniare
Reinvierea in matematica si proportii a condus la inovatiile a doua sisteme majore: utilizarea perspectivei liniare si introducerea punctului de fuga – aceasta este considerata a fi una dintre caracteristicile revolutionare ale artei renascentiste.
Acesta a fost creat de celebrul arhitect al acelui timp, Filippo Brunelleschi.
El a folosit inovatiile din matematica pentru a crea o perspectiva liniara folosind linii paralele, o linie de orizont si un punct de fuga pentru a portretiza in mod realist spatiul si profunzimea in arta.
Deoarece pictura este o activitate bidimensionala, aparitia perspectivei liniare a creat o privire tridimensionala prin practica.
Pentru a realiza acest lucru, artistii au luat o linie de orizont la nivelul ochilor si au marcat un punct de fuga pe ea. A fost creata o tabla de sah care se retrage, formata din linii care se intersecteaza, care a converjat si a intalnit punctul de fuga. Acest lucru a creat un sentiment de distanta si profunzime.
Cu o practica constanta, artistii au reusit sa creeze un efect tridimensional in picturile lor.
Nu numai ca arta cu perspectiva liniara a impuscat sus, dar si abilitatea de a portretiza figuri convingator naturaliste in spatii iluzionistice a fost demna de laudat.
Creatorul din spatele dezvoltarilor a fost autorul a trei tratate de matematica si un artist minunat, Piero Della Francesca, ale carui picturi in perspectiva si figuri impresionante au aratat tehnica si finete. Un astfel de exemplu clasic al operei sale este Flagellarea lui Hristos.
4. Renasterea naturalismului.
Aceasta este o alta caracteristica a artei renascentiste care a adus schimbarea tiparelor lumii.
In acea perioada, a avut loc ascensiunea desenelor si picturilor anatomice. Artistul renascentist italian-Leonardo da Vinci a fost pionier in aceasta miscare. El a stabilit standardul pentru desenarea si pictarea corpurilor corecte din punct de vedere anatomic. El a nascut acest lucru din incercarea sa de a intelege in detaliu corpul uman. A facut acest lucru facand 20 de autopsii in timp ce deseneaza tot ce a gasit in corpul uman, asa cum le-a vazut. Apoi a incorporat ceea ce a invatat despre structurile osoase, musculatura si plasarea organelor (din corpurile pe care le-a desenat sau pictat), in corpul de cunostinte.
Artistii italieni ai Renasterii au integrat figuri in scene complexe care au permis o perspectiva mai larga si o privire asupra vietii celor bogati sau bogati.
Atat lumina, umbra, cat si perspectiva au fost folosite eficient pentru a atrage atentia asupra figurilor din picturi.
Leonardo Da Vinci a fost considerat atat un om de stiinta, cat si un artist.
Leonardo Da Vinci si Michelangelo au observat disectia de cadavre.
Aceasta a fost pentru ei sa studieze modul in care muschii umani se aseaza sub piele.
In Evul Mediu, corpul uman era privit ca fiind pacatos, mirositor si dezgustator. Si, prin urmare, trebuia acoperit in orice moment.
Dar apoi, in perioada Renasterii, acest lucru s-a schimbat. Ganditorii Renasterii considerau corpul uman ca fiind un lucru frumos. Si de fapt, un model pentru universul lui Dumnezeu.
In desenul lui Da Vinci din 1487; „Omul Vitruvian”, care insemna „om universal”, el a exprimat modul in care un corp uman cu vultur raspandit, se incadreaza intr-un cerc perfect. Si a facut asta cu bratele intinse intr-un patrat perfect.
Statuia nud a lui Michelangelo, „David” este un prim exemplu al fascinatiei Renasterii pentru corpul uman. Si credinta sa ca corpul uman este varful creatiei lui Dumnezeu.
Michelangelo a pictat atat de multe personaje nud in „Judecata de Apoi”. A facut asta pe peretele Capelei Sixtine. Si dupa un timp, Vaticanul a fost nevoit sa angajeze un alt pictor care sa picteze haine modeste in jurul desenelor sale, sa acopere multe dintre picturile nud.
5. Secularismul
Secularismul; care este ultima caracteristica asupra careia ma voi opri, a fost si o forta utila. Este tranzitia credintelor si modelelor de gandire predominante de la teme religioase la teme mai largi. Si, de asemenea, incorporarea unor practici precum arhitectura si sculptura. Artistii Renasterii au portretizat teme non-religioase, intre timp, arta medievala era exclusiv de natura religioasa.
In perioada medievala, cei mai multi oameni credeau ca lumea se va sfarsi in anul 1000 d.Hr., asa ca credeau ca orice alt subiect de arta este nepotrivit.
Arta Renasterii s-a concentrat pe subiecte religioase si pe personaje biblice. Asa ca tendinta s-a mutat treptat catre pictarea scenelor care nu erau religioase.
Unul dintre cele mai timpurii exemple renascentiste ale unei teme non-religioase a fost „Casatoria Arnolfini” a lui van Eyck. Jan van Eyck a folosit arta profunzimii si a reflexiei adaugand o oglinda pe peretele din spate. In acest fel, oamenii care au vazut imaginea au primit o reflectare a ei insisi in vederea picturii.
Interesul pentru cultura romana clasica a fost reaprins in aceasta perioada. Apoi, Renasterea a prezentat lucrari de arta care descriu adesea scene din mitologia greaca si romana.
Una dintre dovezile renasterii culturii grecesti si romane a fost renasterea lucrarilor de sculptura.
In epoca clasica, doar orasele importante erau pline de statui si sculpturi. Dar in timpul Renasterii, a existat un interes crescut pentru arheologie, pentru redescoperirea culturii clasice. Michelangelo a fost prezent cand Laocoon; sculptat in secolul I, a fost descoperit la Roma.
Michelangelo nu a fost doar un pictor si sculptor de mare talent. De asemenea, a lucrat ca arhitect al Domului pentru Bazilica Sf. Petru din Roma. Si aceasta cladire a bisericii este apreciata a fi cea mai mare cladire de biserica de pe pamant.
In concluzie, faza artei renascentiste a avut nenumarate efecte si un mare impact asupra modului in care lumea este acum structurata.
Pictorii si sculptorii care au aparut dupa aceasta perioada de mari inovatii si dezvoltari, au urmat noile tendinte si chiar au realizat modele si lucrari de arta mai bune. Ei bine, odata cu trecerea timpului, inovatiile au continuat si cunostintele au devenit mai rafinate cu fiecare generatie care trecea.
Invataturile, invatarile si inovatiile generatiilor anterioare i-au determinat pe cei mai noi sa inseteze dupa noi descoperiri. Descoperiri care vor caracteriza propria lor generatie. Acest lucru a tinut apoi fiecare persoana pe degete si a ajutat-o sa descopere si sa contribuie mai mult la corpul artei.
Genii precum Leonardo da Vinci si Michelangelo au contribuit la un nivel inalt cu descoperirile si inovatiile lor.
Alte domenii de expertiza, cum ar fi Arhitectura, nu au fost, de asemenea, omise. Arhitectura si Arta au experimentat un defect complet diferit.
Aceasta faza in arhitectura a dus la cresterea tuturor designurilor frumoase care au caracterizat secolele trecute. Privite ca obiecte de devotiune ale acelei vremuri, picturile sunt inca impodobite ca mari opere de arta. Si chiar a dat nastere structurilor noastre actuale; cele uluitoare cu care ne laudam astazi.
Principiile artei renascentiste au contribuit fara indoiala la starea lumii de astazi. Ne-a invatat principii si idealuri care au ramas actuale si adevarate.
