A inceput prin a cumpara ceva la fel de indraznet ca un Pollock pentru a trece mai tarziu la pictori mai putin cunoscuti din secolul al XIX-lea, chiar dispretuiti de colectionarii europeni precum Frederic Church, Thomas Cole, Francis Silva si John William Hill. Arta americana a fost ultima mare obsesie a baronului Thyssen si, in consecinta, muzeul sau din Madrid pune capatul anului dedicat centenarului nasterii sale cu o expozitie care reinnoieste aspectul colectiei sale.
Arta americana din colectia Thyssen , care poate fi vazuta la Madrid pana pe 26 iunie, reuneste 150 de lucrari din muzeul propriu-zis, dar si tablouri imprumutate de copiii sai si de vaduva sa, Carmen Thyssen. Desigur, in ciuda numelui, esantionul se refera doar la artistii americani.
Brosa de aur pentru centenarul baronului
Expozitia reprezinta o intoarcere pentru colectia Muzeului Thyssen care, in ultimii 25 de ani, a fost prezentata intr-un mod „foarte static”, potrivit sefei zonei de conservare a picturii moderne a muzeului, Paloma Alarco , care este si curatoare a acestui muzeu. mostra impreuna cu Alba Campo Rosillo.
Aceasta rearanjare, care mizeaza pe axe sau linii tematice si nu atat pe cronologie, este o „prima incercare si cand se termina ne putem gandi la alte posibilitati”.
Rearanjarea colectiei de arta americana a Muzeului Thyssen mizeaza pe axe sau linii tematice si nu atat pe cronologie, amestecand astfel artisti din diferite perioade si curente.
Astfel, intalnirea cu natura, orasul, rascrucea de culturi, sau importanta culturii materiale sunt temele care imbina lucrari ale diferitilor artisti si perioade, toate din secolele XIX si XX, si care includ pentru prima data lucrari inedite. a familiei Thyssen.
Ultima pasiune a baronului
Colectia de arta americana a Muzeului Thyssen Bornemisza este printre cele mai importante din Europa, ceea ce raspunde, explica directorul muzeului, Guillermo Solana, pasiunii cu care baronul a colectionat arta americana inca de la inceput, in anii saizeci.
A fost un interes care a oscilat „de la cel mai contemporan la cel mai vechi”. Astfel, daca a inceput cu achizitionarea unei opere a lui Jackson Pollock, a continuat cu autori mai putin cunoscuti din secolul al XIX-lea precum Frederic Church, Thomas Cole, Francis Silva sau John William Hill, desi fara a renunta la semnaturi mai cunoscute precum Rothko, Roy Lichtenstein, Edward Hopper sau Richard Estes.
In aceasta viziune noua si transgresiva a colectiei, explica Alarco, scopul este de a incorpora in itinerariu cele mai recente curente critice de gen, colonialism sau ecologie. In acest fel, se ofera o noua viziune tematica si transversala prin categorii precum istorie, politica, stiinta, mediul inconjurator sau viata urbana, luand in considerare aspecte de gen, etnie, clasa sociala sau limba, printre altele. Scopul este de a facilita o intelegere mai profunda a complexitatii artei si culturii americane.
Pictand peisaje pentru a defini o tara
Turul, care merge de la camerele 55 la 46, incepe cu un prim capitol dedicat peisajului, o tema centrala atat in colectia Thyssen in general, cat si in arta americana in special. Conceptul de natura a fost esential in procesul de creare a tinerei natiuni nord-americane pana in punctul in care pictura peisajului a definit tara in timp ce o reprezenta. Natura fecioara, astfel, a fost stabilita ca formula ideala pentru reafirmarea spiritului national in crestere.
La inceputurile sale, peisagistica americana a fost o adaptare a traditiei romantice europene , asa cum vedem in lucrarea lui Thomas Cole, Frederic Church sau George Inness.
Amprenta sa va continua sa fie prezenta mai tarziu la unii expresionisti abstracti precum Alfonso Ossorio sau Willem de Kooning, si la artistii din cercul fotografului si galerista Alfred Stieglitz, precum Georgia O’Keeffe, care a recuperat trecutul mistic al Peisaj american pentru modernitate.
La randul lor, alti pictori ai secolului XX, precum Mark Rothko si Clyfford Still, au continuat sa fie legati de natura sublima prin abstractie.
Rascruce de culturi
O a doua parte trateaza diferite reprezentari ale rascrucelor de culturi pe care le-au avut Statele Unite de la origini.
Desi marea majoritate sunt artisti europeni sau de origine europeana care infatiseaza nativi sau imigranti, este inclusa Sunday After the Sermon a lui Romare Bearden din 1969, singura lucrare a unui artist de origine afro-americana din colectie.
Se remarca lucrari care reprezinta diferite comunitati americane – sclavi, clasa muncitoare, evrei migranti, afro-americani, asiatici, cosmopoliti… – analizand interactiunile lor, care variaza de la alianta la conflict. Aici celebrele gravuri ale populatiilor indigene realizate de Karl Bodmer coexista cu portretele colonistilor care au pozat pentru John Singleton Copley sau membri ai inaltei societati infatisati de John Singer Sargent.
Atentia pentru exotic apare din nou in opera lui Frederic Remington, in timp ce interesul pentru clasa muncitoare si comunitatea afro-americana apare in cea a lui Ben Shahn si Romare Bearden, pana in secolul XX.
Oras modern si cultura materiala
Orasul, simbol al dezvoltarii societatii americane, si rolul sau principal in capitolul urmator. Alaturi de locuitorii lor solitari apar numeroase vederi urbane ale lui Charles Sheeler, Richard Estes sau Ralston Crawford, care au exponenti magnifici precum femeile lui Hopper sau The Man in Red with a Mustache de William de Kooning.
Curatorii au dedicat o sectiune influentei culturii materiale asupra artei americane, din ce in ce mai analizata de critici. In aceasta sectiune puteti gasi naturi moarte, de la versiunea traditionala a lui Paul Lacroix (secolul al XIX-lea) pana la cea inovatoare a lui Stuart Davis; sau interactiunea umanului si a non-ului cu piese de Tom Wesselmann sau Roy Lichtenstein (la finalul expozitiei).
Expozitia este rezultatul unui lung proces de cercetare desfasurat de Alba Campo Rosillo, un grant al Fundatiei Terra pentru Arta Americana, al carei obiectiv a fost lansarea unei noi imagini tematice si transversale asupra colectiei, ale carei rezultate vor fi in curand facuta publica.
