Presedintele Belarusului, Aleksandr Lukasenko, continua escaladarea amenintarilor la adresa Uniunii Europene. Ultimul sa taie tranzitul gazelor rusesti catre clubul comunitar prin tara sa cand au inceput sa cada primii fulgi de nea in Europa de Est.
Presedintele, care cu doua zile in urma a amenintat ca va implica Rusia in conflictul migrator, „o putere nucleara”, dupa cum si-a amintit, foloseste acum problema energetica pe care o sufera Europa pentru a cere ca nici Poloniei, nici restul celor douazeci si sapte sa nu adopte noi masuri punitive impotriva regimului sau.
„In timp ce mentinem Europa calda, ei ameninta ca ne vor inchide granita. Si ce se intampla daca intrerupem alimentarea cu gaz? As sfatui liderii Poloniei, lituanienilor si alti oameni fara minte sa se gandeasca inainte de a vorbi”, a spus Lukasenko intr-un interviu acordat agentiei de stat Belta.
„Ce se intampla daca inchidem tranzitul prin Belarus? Nu poate trece prin Ucraina, deoarece granita cu Rusia este inchisa acolo. Nu exista rute prin tarile baltice. Daca o taiem pentru polonezi si, de exemplu, pentru germani, ce se va intampla atunci?
Clubul comunitar a consumat 394.000 de milioane de metri cubi de gaz in 2020, din care 43% au fost importate din Rusia, potrivit Eurostat. Gazoductul Yamal-Europe, care este cel care trece prin Belarus, are capacitatea de a transporta 33.000 de milioane de metri cubi pe an catre Uniunea Europeana. Dar exista si alte modalitati prin care aprovizionarea monopolului rus Gazprom sa ajunga in UE, printre care gazoductul South Stream, prin Marea Neagra; Turkstream, de catre Turcia; si Nord Stream, prin Marea Baltica si format din doua conducte, una operationala cu 55.000 de milioane de metri cubi pe an si cealalta, Nord Stream 2, in asteptarea certificarii in mijlocul controverselor legate de decizia germana de a evita trecerea prin Ucraina.
Ciocnirea diplomatica dintre Belarus si Polonia ingrijoreaza atat Moscova, cat si Berlinul. Presedintele Rusiei si cancelarul interimar german Angela Merkel au vorbit la telefon pentru a doua zi la rand pe aceasta tema. Potrivit unui comunicat al Kremlinului, ambii „au reafirmat importanta unei solutii rapide la aceasta criza acuta a migratiei, in conformitate cu dreptul international umanitar”. Cu o zi mai devreme, presedintele rus raspunsese cererii germane de mediere cu Minsk asigurand ca este o problema bilaterala. Cu aceasta ocazie, Merkel a acuzat Belarus ca foloseste „oameni fara aparare” in „atacul sau hibrid” impotriva UE, potrivit agentiei Reuters.
Criza energetica care a declansat factura de energie electrica a caselor si fabricilor europene este un alt capitol in confruntarea cu Rusia. Bruxelles acuza Moscova ca foloseste pretul acestei resurse ca „o arma geostrategica”. Cel mai recent exemplu, negocierile cu Moldova, al carei contract anterior cu Gazprom a expirat in septembrie. Guvernul Republicii Moldova, care a platit 200 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz, va plati 450 de dolari dupa ce a ajuns la un acord dupa cateva saptamani de negocieri dure. In acea perioada, Rusia a ridicat pretul gazului pentru acea republica la 790 de dolari.
Unul dintre participantii la aceasta negociere a fost Willem Coppoolse, un consultant in sectorul gazelor care lucreaza de trei decenii pentru marile companii franceze si ucrainene de gaze. „Sigur ca ar avea un impact asupra pretului gazului, dar Lukasenko nu va avea, Gazprom este proprietarul gazoductului din Belarus”, spune expertul. „Este doar un joc. Lukasenko vorbeste prostii si rusii rad pentru ca functioneaza pentru a alarma europenii naivi, este umor sovietic”, adauga el.
Georg Zachmann, cercetator la think tank-ul Bruegel, este de asemenea de parere ca acest lucru nu va inchide robinetul, deoarece altfel Uniunea Europeana va cauta serios o alternativa pe termen lung la gazul rusesc. „Suspendarea fluxului de gaze prin Belarus ar fi supusa acordului tacit al Rusiei, ar fi un pretext nesubtil pentru a reduce aprovizionarea catre UE”, spune Zachmann, care asigura ca si in cel mai rau caz „ar fi suficient. gaz pentru toti consumatorii interni si majoritatea utilizatorilor finali, desi preturile ar fi prea mari pentru a descuraja cererea industriala mai consumabila.” Cu toate acestea, aceasta ar fi o sabie cu doua taisuri pentru Rusia: „Efectele pe termen lung ale unui exercitiu atat de evident de dominare a pietei de catre Gazprom fac ca acest lucru sa fie putin probabil sa se intample”.
In afara de frontul energetic, Lukasenko ameninta Europa si prin mijloace militare. Pe langa faptul ca a acuzat Polonia ca a adunat o armata „de 15.000 de soldati si tancuri” la granita, el a mai sustinut ca au existat „incercari de a furniza oamenilor din lagare arme, munitie si explozibili”.
Atitudinea guvernului belarus a declansat o criza grava prin aducerea de imigranti din Orientul Mijlociu pentru a-i abandona ulterior in pamantul nimanui dintre granita sa si cele ale Poloniei, Letoniei si Lituaniei. „Trebuie sa ii impiedicam sa obtina arme”, a adaugat Lukasenko. „Exista kurzi acolo, iar kurzii sunt luptatori. Si cand ei (occidentalii) ii lovesc, oamenii sunt disperati. Orice arma, pistol sau provocare poate provoca un conflict militar”, a spus presedintele belarus, care s-a laudat si ca bombardierele strategice rusesti Tu-22M3 patruleaza in zona: „Rusi si bielorusi, trebuie sa controlam aceasta situatie impreuna”.