Cele mai traznite premii ale stiintei. Laureatii Ig Nobel din 2011

Categories CulturaPosted on

Pe langa prestigioasele premii Nobel, in fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetatorilor sau personalitatilor care au obtinut rezultate traznite in diverse domenii – de la fizica la chimie, biologie, medicina sau chiar pace. De multe ori, aceste descoperiri par (si chiar sunt) inutile, incredibile sau bizare si strarnesc rasul. 

Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfasoara in luna octombrie la universitatea americana Harvard. Cei premiati isi platesc singuri biletul, insa multi considera ca merita si vin sa-l retraga intr-un amfiteatru care poate ospita 1.200 de persoane care lanseaza avioane de hartie in momentul festivitatii de premiere. Pe cat pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt inmanate invingatorilor de catre laureati ai premiilor … Nobel. A fost chiar si un caz in care aceeasi persoana a primit premiul Ig Nobel (in anul 2000) si, ulterior, premiul Nobel (in 2010) pentru fizica, evident, pentru descoperiri diverse.

Laureati ai IgNobelului pentru 2011, impreuna cu descoperirile care i-au adus in prim plan, potrivit EvZ.ro:

Matematica:

Este poate premiul cel mai bizar – acordat unui numar impresionant de cercetatori, pentru ca au demonstrat lumii intregi ca trebuie acordata multa atentie atunci cand calculele matematice sunt utilizate pentru demonstrarea unor ipoteze.

Laureatii acestui premiu (spre deosebire de premiul Nobel, premiul IgNobel poate fi acordat unui numar mai mare de trei persoane) sunt: Dorothy Martin, care a prezis sfarsitul lumii in 1954; Pat Robertson, pentru care lumea s-ar fi sfarsit in 1982; Elizabeth Clare Prophet (ce nume profetic!), care a demonstrat ca sfarsitul lumii va fi in 1990; Credonia Mwerinde, pentru care lumea se termina in 1999 si, in final, Harold Camping, care, initial, a prevazut sfarsitul lumii in 1994, ulterior insa s-a razgandit si l-a prezis pe 21 octombrie 2011 (atentie deci!).

Fizica:
Cei cinci premianti, Philippe Perrin, Cyril Perrot, Dominique Deviterne, Bruno Ragaru si Herman Kingma au demonstrat stiintific ca aruncatori de disc sufera de ameteli dupa lansarea discului in timp ce aruncatori de ciocan….nu.

Psihologie:
Un premiu oarecum romantic, acordat lui Karl Halvor Teigen care a incercat sa inteleaga de ce, in viata de zi cu zi, persoanele suspina.

Chimie:
Premiul a fost acordat unor cercetatori japonezi, Makoto Imai, Naoki Urushihata, Hideki Tanemura, Yukinobu Tajima, Hideaki Goto, Koichiro Mizoguchi si Junichi Murakami, pentru ca au determinat concentratia ideala de wasabi care trebuie vaporizata pentru a trezi o persoana in caz de incendiu sau alta urgenta si pentru inventia sistemelor de alarma pe baza de wasabi.

Psihologie:
Anna Wilkinson, Natalie Sebanz, Isabella mandi si Ludwig Huber au primit „prestigiosul” premiu, pentru studiul acestora intitulat 2Nici o dovada ca cascatul este molipsitor pentru broastele testoase cu picioare rosii.

Medicina:
Un alt premiu oarecum amuzant, primit de Mirjam Tuk, Debra Trampe, Luk Warlor, Matthew Lewis, Peter Styder, Robert Feldman, Robert Pietrzak, David Darby si Paul Maruff pentru ca au demonstrat ca atunci cand avem nevoie urgenta sa urinam, luam decizii mai bune pentru anumite situatii insa mai proaste pentru altele.

Pace:
Premiul a fost acordat primarului orasului Vilnius, Arturas Zuokas, pentru ca a rezolvat problema parcarii in locuri interzise a masinilor de lux, trecand pe deasupra acestora cu un tanc.