Modul in care numele tau sau un cuvant se rostogoleste de pe limba poate avea unele efecte surprinzatoare asupra judecatilor pe care le facem. Imaginati-va doua personaje de desene animate, una rotunda si cealalta tepoasa. Care l-ati numi Bouba si care, Kiki? Si care crezi ca este mai iesit din comun?
Poate surprinzator, majoritatea dintre voi vor atribui probabil aceleasi nume si caracteristici fiecareia dintre forme. Un numar tot mai mare de cercetari sugereaza ca oamenii tind sa faca o serie de judecati bazate pe nimic altceva decat pe sunetul unui cuvant sau nume.
Cel mai de baza, acesta este cunoscut sub numele de efect bouba-kiki, sau efect maluma-takete, datorita modului in care mintea noastra leaga anumite sunete si forme. In multe limbi diferite , oamenii tind sa asocieze sunetele b, m, l si o (ca in cuvintele alcatuite bouba si maluma) cu forme rotunde. Sunetele k, t, p si i, ca si in cuvintele fara sens kiki si takete, sunt vazute in mod obisnuit ca spiky. Aceste asociatii pot fi partial inradacinate in experienta fizica de a spune si de a auzi sunete, unele simtindu-se mai efortate si abrupte decat altele.
In mod surprinzator, efectul bouba-kiki se extinde chiar si in relatiile umane si modul in care ne imaginam personalitatile oamenilor pe care nu i-am intalnit niciodata.
Psihologul cognitiv David Sidhu de la University College London si psiholingvistul Penny Pexman de la Universitatea din Calgary au descoperit ca oamenii percep anumite nume personale, cum ar fi Bob si Molly, ca rotunde , iar altele precum Kirk si Kate ca fiind spiky. In franceza, ei si un colaborator au aratat acelasi efect cu ,,rotundul” Benoit versus ,,teposul” Eric . Intr-un studiu separat, participantii au imaginat persoanele cu acele nume ca avand personalitati metaforice rotunjite sau tepoase.
,,Lucrul de baza pe care il gasim este ca, daca comparati aceste nume foarte fine, cu sunete moi, cum ar fi Molly, cu aceste nume cu sunete mai dure, cum ar fi Kate, ca numele cu sunete mai fine, precum Molly, se asociaza cu lucruri precum faptul ca sunt mai agreabile, mai mult emotionala, mai constiincioasa, in timp ce numele mai aspre, cu sunete mai clare sunt considerate a fi mai extrovertite “, spune Sidhu.
Aceste asociatii indepartate pot proveni din modul in care aceste sunete se simt in gura noastra, potrivit lui Sidhu. ,,Daca va ganditi sa pronuntati un,, m “fata de un,, t “, de exemplu, acel sunet m se simte mult mai fin si, prin analogie, surprinde netezimea formei rotunjite fata de forma tepoasa.” Sunete precum ,,t” si ,,k” se pot simti mai energice, surprinzand o calitate extrovertita, plina de viata, plina de viata.
Si aceasta simtire a cuvintelor pe care le folosim poate influenta modul in care traim lumea. In orice moment, folosim o serie de indicii subtile pentru a strange informatii din toate simturile noastre si pentru a face judecati si predictii despre mediul nostru.
,,Exista ceva despre modul in care oamenii sunt fundamental asociativi”, spune Pexman. ,,Vrem sa vedem tipare in lucruri, vrem sa gasim legaturi intre lucruri si le vom gasi chiar si intre sunete si lucrurile pe care aceste sunete le reprezinta in lume”.
Sunetul i apare in mod disproportionat in cuvinte pentru ,,mici” din intreaga lume
Astfel de asociatii ne pot ajuta cu sarcini importante din viata reala, cum ar fi invatarea limbilor straine si ghicirea sensului cuvintelor necunoscute . In engleza, cuvintele pentru lucruri rotunde sunt adesea rotunde, ca in blob, balloon, ball, marble. Cuvinte precum intepator, spinos, intepator si plictisitor sunt acre, atat in sunet, cat si in sens.
Sunetele pot indica si dimensiunea. Un sunet i este legat de mic , in timp ce un sunet o indica amploare. Unele dintre aceste legaturi exista in mii de limbi , iar sunetul i apare in mod disproportionat in cuvinte pentru ,,mici” din intreaga lume.
Pentru persoanele care invata cuvinte noi, indiferent daca sunt bebelusi, copii mici sau adulti, aceste modele pot fi foarte utile. Copiii mici si chiar bebelusii deja asorteaza sunete rotunde cu forme rotunde. Parintii au tendinta de a utiliza asociatii in forma de sunet pentru a sublinia semnificatia anumitor cuvinte, cum ar fi ,,minuscul”. Adultii beneficiaza de asociatii atunci cand invata o limba noua, fiind mai usor sa ghiceasca sau sa – si aminteasca cuvintele straine atunci cand sunetul lor se potriveste cu sensul lor.
Unii sustin ca aceste conexiuni intuitive intre sunete si semnificatie pot fi chiar un rest din primele etape ale evolutiei limbajului umanitatii si ca limbajul uman insusi a inceput ca un sir de astfel de sunete expresive, innascute innascute.
