Crantina a adus niveluri mai mari de ingrijorare si anxietate pentru populatie. Prin urmare, este important sa cunoastem cateva recomandari generale pentru a avea grija de sanatatea mintala. Descopera-le!

Ingrijirea sanatatii mintale in timpul carantinei poate fi o adevarata provocare, in special pentru cei care sufera de anxietate. Cu toate acestea, exista anumite recomandari pentru a realiza acest lucru.

De la aparitia bolii infectioase cunoscuta sub numele de coronavirus (COVID-19), realitatea fiecarei persoane a luat o intorsatura neasteptata, iar preocuparile au crescut si ele.

Acum, cand autoritatile medicale au luat masuri extreme de ingrijire in multe tari, pentru a evita raspandirea virusului, inchiderea a devenit mai dificila, in special datorita supararii generate de ceea ce se va intampla mai tarziu.

Ingrijirea sanatatii mintale in timpul carantinei

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii , sanatatea mintala este:

“O stare de bunastare in care individul isi realizeaza propriile abilitati, poate face fata presiunilor normale ale vietii, poate lucra productiv si rodnic si este capabil sa contribuie la comunitatea sa.”

Cu alte cuvinte, sanatatea mintala este pilonul principal pentru a experimenta bunastarea si a functiona operational, atat individual, cat si ca comunitate. Acum, situatia actuala ne-a adus ingrijorari suplimentare care au afectat sanatatea mentala a multor persoane.

Preocupari in timpul carantinei

Teama de contagiere sau altele.
Anxietate, adesea datorata excesului de informatii.
Starea de sanatate a celor dragi.
Frica de a fi sub observatie din cauza anumitor simptome.
Tempo care nu poate fi dedicat muncii din cauza contingentei.
Pierderea sau scaderea venitului.
Securitate cu privire la locul de munca.
Nevoia de a oferi hrana pentru familie, precum si medicamente.

Deservirea altor membri ai familiei.
Frustrarea si incertitudinea la nu stiu cat poate dura aceasta situatie.
Singuratatea datorata distantarii de ceilalti oameni dragi.
Furia, banuind ca ar fi putut fi infectat.
Plictiseala.
Pierderea sensului prin faptul ca nu avea rutina cu care era obisnuit.
Iritabilitate.
Depresie.
Modificari ale apetitului
Modificari ale modului de somn .

Dincolo de toate aceste probleme care ar putea cauza ingrijorare, ar trebui sa vedeti si cealalta parte a aceleiasi monede. Intelegeti de ce ne aflam in carantina, gasiti semnificatia situatiei. Acest lucru ne va ajuta sa infruntam situatia si sa avem grija de sanatatea mintala.

Linii directoare pentru ingrijirea sanatatii mintale in timpul carantinei
In primul rand, trebuie sa fim constienti de faptul ca, daca nu am fi in inchisoare, riscurile ar fi mai mari, atat pentru noi , cat si pentru ceilalti. Deci, aceasta situatie implica a avea empatie. In plus, putem face urmatoarele:

Povestiti-ne despre ce se intampla, dar numai din surse fiabile, cum ar fi buletinele Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Evitati sa vedeti sau sa ascultati stiri ingalbenitoare care abunda in retele.
Nu uitati ca sanatatea mintala a copiilor este importanta si sunt sensibili la ceea ce punem la televizor.
Consultati un centru de sanatate despre ce medicamente am putea avea nevoie intr-un caz neasteptat si trebuie sa le avem acasa.
Mentineti contactul social prin retele. Acest lucru ne va ajuta sa scadem anxietatea si singuratatea .
Faceti apeluri video prin Skype sau alte aplicatii, care ne permit sa vedem chipurile celor dragi.
Cititi carti bune si vizionati cateva filme care ne plac.
Aplicati tehnici de relaxare si respiratie.
Practicati meditatia sau atentia.

Sanatate mentala garantata: ce ar trebui sa ne amintim?

Nu uitati ca ingrijirea sanatatii mintale in timpul carantinei este in mainile noastre. Desi uneori ne stapaneste supararea, trebuie sa evitam sa cadem in disperare. Daca este necesar, este mai bine sa contactati un psiholog online pentru asistenta.

A fi pus in carantina sau a se limita nu inseamna a fi izolat. Putem folosi social media pentru a pastra legatura cu toti oamenii pe care ii iubim. Pe de alta parte, daca avem copii, putem petrece cateva ore pe activitati distractive precum desenul, gatitul impreuna sau joaca.