Sănătatea noastră este strâns legată de obiceiurile zilnice, iar unele dintre ele pot avea un impact semnificativ asupra sistemului digestiv. Află care sunt câteva dintre cele mai frecvente obiceiuri care pot avea un impact negativ asupra stării de sănătate, care sunt efectele lor și cum ai putea să le înlocuiești cu practici mai bune!

1. Mâncatul unei cantități prea mari de alimente la o singură masă

Mâncatul unei cantități prea mari de alimente la o singură masă este un obicei care poate provoca probleme serioase de sănătate. Unul dintre cele mai comune efecte este apariția unor boli ale sistemului digestiv. Stomacul este suprasolicitat în procesarea unei cantități mari de mâncare, ceea ce poate duce la indigestie, balonare și senzație de greață. Pe termen lung, acest obicei poate duce la apariția problemelor cronice de digestie.

În plus, mâncatul unei cantități mari de alimente la o singură masă duce adesea la consumul unui număr de calorii mai mare decât necesarul zilnic. Acest lucru poate duce la creșterea în greutate sau obezitate. Acest obicei crește riscul de a dezvolta diverse probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă, diabet și anumite tipuri de cancer.

Un alt aspect este legat de absorbția nutrienților. Atunci când se consumă o cantitate mare de alimente la o singură masă, organismul are dificultăți în a absorbi toți nutrienții necesari din alimente. Acest lucru poate duce la deficiențe nutriționale, cu toate că se consumă suficiente calorii [1]. 

De asemenea, consumul unei cantități mari de alimente la o singură masă poate duce la creșteri și scăderi rapide ale nivelului de zahăr din sânge. Acest lucru poate duce la fluctuații ale energiei, modificări ale dispoziției și poate cauza probleme mai serioase de sănătate pe termen lung, cum ar fi rezistența la insulină și diabetul.

2. Mâncatul pe fugă și în viteză

Mâncatul pe fugă și în viteză este un obicei comun în societatea modernă. În contextul ritmului accelerat de viață, mulți oameni aleg să mănânce rapid, însă acest obicei poate avea consecințe negative asupra sănătății.

Unul dintre principalele efecte este legat de digestie. Când mâncăm prea repede, stomacul nu are timp să îi semnaleze creierului că este plin, ceea ce poate duce la supraalimentare. Există o legătură directă între mâncatul rapid și obezitate. Studiile au arătat că persoanele care mănâncă repede tind să mănânce mai mult înainte de a se simți sătui, ceea ce poate duce la un aport caloric crescut și, în cele din urmă, la creșterea în greutate [2].

În plus, mâncatul rapid poate însemna că alimentele nu sunt mestecate suficient, ceea ce poate pune o presiune suplimentară asupra sistemului digestiv. Mâncatul rapid poate crește riscul de boală de reflux gastroesofagian.

Mâncatul pe fugă poate duce la o nutriție slabă. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când mâncăm repede, tindem să alegem alimente prelucrate sau fast-food, care sunt adesea mai puțin nutritive decât mesele echilibrate. Aceste alimente sunt de obicei bogate în grăsimi saturate, sare și zahăr, dar sărace în fibre și nutrienți esențiali [1].

3. Consumul frecvent de gumă de mestecat

Consumul frecvent de gumă de mestecat este un obicei aparent inofensiv, dar care poate avea diverse efecte asupra sănătății organismului. Unul dintre acestea este stimularea excesivă a producției de acid gastric. Când mestecăm constant, corpul interpretează acest comportament ca pe o pregătire pentru digestia alimentelor. În absența acestora, acidul gastric produs în exces poate duce la arsuri la stomac sau alte probleme gastrice [2]. 

În plus, mestecatul constant poate duce la înghițirea unei cantități mari de aer, un fenomen cunoscut sub numele de „aerofagie”. Acest lucru poate duce la balonare sau disconfort abdominal. Aerofagia este una dintre cauzele principale ale balonării și flatulenței excesive.

În ceea ce privește sănătatea orală, deși unele gume de mestecat fără zahăr pot fi benefice pentru sănătatea dinților, consumul excesiv poate avea efecte negative. Mestecatul constant poate duce la uzura smalțului dinților, iar unele tipuri de gumă de mestecat conțin cantități mari de zahăr, care contribuie la apariția cariilor dentare.

În final, este important să reținem că există alternative mai sănătoase la guma de mestecat. Batoanele de țelină sau morcovii sunt variante excelente, care pot satisface nevoia de a mesteca, fără a avea efectele negative asociate cu guma de mestecat. În plus, acestea oferă și beneficii nutritive, spre deosebire de guma de mestecat [1]. 

Obiceiurile alimentare precum consumul excesiv de alimente, mâncatul în grabă și mestecatul frecvent de gumă pot afecta negativ sistemul digestiv, influențând astfel calitatea vieții. Înțelegerea și modificarea acestor comportamente pot conduce la îmbunătățirea stării generale de sănătate. Dacă există simptome digestive care te deranjează, contactează medicul!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse:

1. “Bad Eating Habits: When, What and How Often You Eat Matters.” Good-Food, health.ucdavis.edu/blog/good-food/bad-eating-habits-when-what-and-how-often-you-eat-matters/2023/06, accesat la 7.03.2024;

2. Everyday Health. “Photo Gallery: 9 Bad Eating Habits and How to Break Them.” EverydayHealth.com, 2019,  www.everydayhealth.com/diet-and-nutrition-pictures/bad-eating-habits-and-how-to-break-them.aspx, accesat la 7.03.2024.