Guvernul impune primariilor sa rezolve problema arieratelor prin suprafiscalizare. Principiul retroactivitatii legii este un principiu fundamental, de ordin constitutional, de la care nu se pot face derogari prin legi sau alte reglementari cu rang inferior Constitutiei, iar orice reglementare fiscala retroactiva este neconstitutionala.

In ultimii 3 ani (perioada 2010-2012) rata inflatiei din Romania a crescut cu aproximativ 16%. Pentru a diminua impactul negativ pe care aceasta evolutie a inregistrat-o asupra bugetelor locale, Guvernul a decis majorarea impozitelor si taxelor locale cu o valoare compatibila cu inflatia din perioada de referinta.

Masura pare justificata, mai ales ca actul normativ prin care s-a dispus, Ordonanta Guvernului nr. 1 din 9 ianuarie 2013, reitereaza posibilitatea autoritatilor administratiei publice locale, care inregistreaza arierate, sa stabileasca reduceri fata de noile valori actualizate prin Hotararea Guvernului 1309/2013.

Luand in calcul arieratele pe care le-au inregistrat o parte din primariile de sector, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat la sfarsitul lunii ianuarie o hotarare care prevede noile valorile ale taxelor si impozitelor locale, actualizate incepand cu anul 2013. Totusi, la o analiza mai amanuntita observam existenta unor elemente care ar putea sa puna sub semnul intrebarii valabilitatea hotararilor emise de consiliile locale in acest sens.

Potrivit prevederilor Codului Fiscal, in cazul oricarui impozit sau oricarei taxe locale, care consta intr-o anumita suma in lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume in lei, sumele respective se indexeaza o data la trei ani, tinand cont de evolutia ratei inflatiei de la ultima indexare. Valorile indexate se aproba prin Hotarare a Guvernului, emisa pana la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an.

Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile judetene adopta hotarari privind impozitele si taxele locale pentru anul fiscal urmator in termen de 45 de zile lucratoare de la data publicarii in Monitorul Oficial a Hotararii Guvernului mentionate mai sus.

Pe scurt, indexarea impozitelor si taxelor se stabileste de catre Guvern o data la 3 ani, pana la 30 aprilie, urmand a fi supusa “ratificarii” de catre consiliile locale intr-un nou termen de 45 de zile lucratoare. Putem deci intalni in practica situatii in care Consiliile locale sa adopte o hotarare cu privire la taxele si impozitele locale abia in al doilea trimestru al anului respectiv.

Conflict intre norma fiscala si prevederile Legii administratiei publice Dintr-o alta perspectiva, Legea 215/2001 a administratiei publice locale, prevede ca hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.

Legea nu face nicio distinctie in functie de obiectul de reglementare al hotararii de consiliu. Prin urmare, putem concluziona ca inclusiv hotararile de indexare a taxelor si impozitelor locale nu pot produce efecte decat incepand cu data publicarii lor, si nu retroactiv, asa cum prevad normele fiscal mai sus mentionate. In acest caz este exclusa calcularea majorarii de la inceputul anului in cauza. Observam asadar un conflict intre norma fiscala si norma citata din Legea administratiei publice.

Pentru rezolvarea acestui conflict putem aprecia ca prevederile Codului Fiscal, intrat in vigoare in 2003, deroga de la norma administrativa intrata in vigoare in 2001, deci anterior dispozitiilor fiscale. In aceasta interpretare, impozitele si taxele se pot modifica retroactiv, existand posibilitatea pentru autoritatile statale de a solicita suplimentarea taxelor si impozitelor datorate pentru o perioada trecuta.

In practica ne vom intalni cu situatia contribuabilului care a achitat in mod corect si complet o taxa la un moment dat, iar ulterior este obligat la plata unor diferente aferente aceleiasi perioade. Aceasta interpretare este imbratisata si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti care stabileste in mod expres prin hotararea privind stabilirea impozitelor si taxelor locale in municipiul Bucuresti ca diferentele rezultate in urma aplicarii noilor valori indexate incepand cu 2013 vor fi suportate de contribuabili. Ca o facilitate, acestia vor beneficia de o bonificatie de 10% pentru plata diferentei pana la data de 30 septembrie 2013.

Ce spune Constitutia?

Articolul 15 din Constitutia Romanei prevede ca “legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.

Avand in vedere faptul ca ne situam pe taram fiscal, iar nu penal sau contraventional, si nici nu e vorba de o norma mai favorabila intr-unul din aceste domenii de reglementare, nu avem niciun motiv sa nu consideram aplicabil acest principiu in cazul specific al normei fiscale in discutie. In aceasta interpretare textele fiscale citate sunt neconstitutionale, ele permitand hotararilor consiliilor locale sa opereze pentru trecut.

Hotararile consiliilor locale de indexare a taxelor si impozitelor locale au fost emise la sfarsitul lunii ianuarie. Cu toate acestea, efectul lor a operat retroactiv, de la inceputul anului, iar contribuabilii au fost obligati sa plateasca diferente, inclusiv pentru perioada anterioara intrarii lor in vigoare (inceputul anului – sfarsitul lunii ianuarie). Practic, ne aflam in fata unei incalcari a principiului neretroactivitatii legii.

Orice reglementare fiscala retroactiva este neconstitutionala Legiuitorul roman avea optiunea sa omita includerea acestui principiu in randul principiilor constitutionale cum este cazul altor state, care l-au exclus din randul normelor fundamentale. Cu toate acestea, experienta abuzurilor de legiferare din regimul comunist a facut necesara acordarea unei mai mari atentii, pentru siguranta cetateanului in fata procesului de legiferare si in special pentru garantarea drepturilor conferite prin lege. In caz contrar nu ar exista nicio siguranta pentru particulari daca s-au conformat unei legi pe perioada in care este in vigoare, iar dupa abrogarea ei s-ar repune in discutie actele efectuate in mod legal la vremea respectiva.

Prin urmare, principiul retroactivitatii legii este un principiu fundamental, de ordin constitutional, de la care nu se poate deroga prin legi sau alte reglementari cu rang inferior Constitutiei, iar orice reglementare fiscala retroactiva este neconstitutionala.

Pentru a preintampina conflictul cu prevederile Constitutiei, Hotararea Guvernului 1309/2012 prevede ca autoritatile administratiei publice locale completeaza, modifica si/sau abroga, dupa caz, hotararile adoptate cu privire la stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013, pana la data de 31 decembrie 2012. Avand insa in vedere faptul ca aceasta hotarare a fost publicata in Monitorul Oficial abia pe data de 28 decembrie 2012, a fost imposibil pentru autoritatile locale sa se conformeze in timp deciziei luate de Guvern.

Motivele sunt multiple. Observam insa persistenta unor tipare in stilul de guvernare postdecembrist. Nesincronizarea cronica a actelor normative intre institutiile cu rol legislativ, nesiguranta caracteristica procesului de legiferare, care denota o cunoastere doar superficiala a regulilor procedurale, inconsecventa politicilor publice, precum si tentatiile promisiunilor pe care le aduc anii electorali sunt numai cateva dintre acestea.

Revenind la problema retroactivitatii in speta discutata, cu siguranta pot exista opinii conform carora principiile constitutionale sunt respectate, iar hotararile consiliilor locale sunt perfect aplicabile pe perioada anterioara intrarii lor in vigoare.

Cu toate acestea, dincolo de orice artificii de procedura legislativa, contribuabilul va plati taxe si impozite retroactiv, pentru perioada de dinainte de a-i putea fi imputate. Prin urmare, pe fondul problemei, norma fiscala retroactiveaza, lasand sa se intrevada daca nu o incalcare vadita a Constitutiei macar o anume lipsa de moralitate politica.

Terminologie: Impozite vs. Taxe

Atat taxele, cat si impozitele sunt prestatii pecuniare pretinse de autoritatea statala de la cetatenii sai. In Romania, obligatia de a plati taxe si impozite la bugetul de stat este fundamentata prin Constitutie, prin articolul 56 alin. 1 care prevede ca ,,cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozit si prin taxe la cheltuielile publice”. Asadar, acest tip de plati au un caracter general si obligatoriu.

In cazul impozitelor vorbim de plati pretinse de autoritatea publica de la persoane fizice sau juridice, fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat. Nu exista deci o contraprestatie directa si imediata, scopul impozitelor fiind preponderent acoperirea necesitatilor publice. Contribuabilul va beneficia in contrapartida de serviciile si utilitatile publice oferite de stat catre cetatenii sai.

Taxele sunt plati efectuate de regula pentru servicii punctuale prestate in favoarea indivizilor de catre autoritati statale, institutii si servicii de utilitate publica. Cu titlu exemplificativ in categoria taxelor sunt incluse: taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; taxele pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, taxele pentru spectacole si evenimente etc. Taxa pe valoarea adaugata nu intra in aceasta categorie, fiind de fapt un impozit.